Bicicleta Autonoma – intre mit si realitate

Distribuie daca iti place articolul

In luna martie a anului 2016 Google anunta cu mult entuziasm lansarea prototipul revolutionar al bicicletei complet autonome, dar dupa o saptamana anuntul era catalogat drept o farsa de 1 aprilie.
Desi o pacaleala veritabila, acest anunt a starnit o adevarata rumoare in comunitatea pasionatilor de ciclism si mai multi cercetatori au inceput sa lucreze pentru a demonstra ca acest proiect poate fi cu adevarat posibil.

Dar cat de posibil este aceasta tehnologie si cand vor aparea primele biciclete autonome pe piata?
Pentru a raspunde acestor intrebari va trebui sa impartim proiectul in trei componente majore:

1) Sistemul de propulsie si franare
Acest sistem este deja disponibil in cazul bicicletelor electrice si este constituit din doua motoare electrice, cate unul pentru fiecare roata, un sistem de control computerizat al tractiunii si un acumulator suficient astfel incat bicicleta sa aiba autonomie de cel putin o suta de kilometri in regim normal de exploatare.
Potentialele limitari ale acestui sistem pot fi legate doar de autonomia acumulatorilor, dar chiar si cu tehnologia existenta in acest moment, este posibil ca acest tip de bicicleta sa circule zeci de kilometri.

2) Sistemul de stabilitate si de directie
Bicicleta autonoma va trebui sa reuseasca sa transporte cel putin o persoana matura care nu este necesar sa isi tina echilibrul, si sa se deplaseze singura atunci cand este chemata de catre proprietar.
Acest sistem este compus din mai multe subsisteme giroscopice care sunt constituite din discuri ascunse in structura bicicletei, care se invart cu mare viteza si astfel reusesc sa stabilizeze intr-o anumita pozitie bicicleta.
Sistemul de directie este robotizat si trebuie sa lucreze in tandem cu sistemul giroscopic de stabilitate.
Principalele limitari ale sitemului de stabilitate sunt legate de consumul de curent foarte mare al giroscoapelor, mai ales atunci cand pe bicicleta se gaseste o persoana cu greutate peste medie.
Estimam ca evolutiile ulterioare in cazul bateriilor cu electrolit solid vor rezolva problema densitatii de curent si miniaturizarii acumulatorilor.

3) Sistemul de navigatie autonoma,
Acest sistem este unul deosebit de complex si este implementat partial in cazul unor modele de masini electrice, cum ar fi Tesla Model X.
Pentru a fi complet autonoma, bicicleta va avea nevoie pe langa un GPS performant, inclusiv de un sistem de recunoastere a traficului si a semnelor de circulatie.
Acest sistem va trebui miniaturizat la maxim, astfel incat sa poata fi incorporat in cadrul bicicletei, care in momentul in care va fi setata in modul ‘auto pilot’, va avea capacitatea inclusiv de a prevedea comportamentul celorlalti participanti la trafic, putand astfel sa evite potentialele accidente.

Dezvoltari ulterioare
Un grup de studenti chinezi a reusit sa implementeze aceste sisteme, inclusiv cel de navigatie autonoma limitat doar la a putea urmari o persoana aflata in miscare.
Bicicleta dezvoltata de catre ei reuseste sa se mentina in pozitie verticala, poate vira corect, identifica si urmareste o persoana aflata in miscare in fata ei.
In continuare asteptam cu entuziasm viitoarele dezvoltari in materie de navigatie autonoma, astfel incat bicicleta sa poata ajunge singura in orice locatie I se solicita.
Conectivitatea va fi absoluta necesara, astfel incat proprietarul sa isi poata chema bicicleta acolo unde are nevoie de ea, iar aceasta sa apara in cel mai scurt timp, fiind gata de drum.
Este necesar ca bicicleta autonoma sa fie de asemenea greu de furat, astfel incat sa poata fi folosita doar in prezenta proprietarului sau a telefonului mobil al acestuia.

Lasă un răspuns