Scurta poveste a renumitelor tractoare UTB

Inca din anul 1952, conducatorii de atunci ai Romaniei, la ordinele URSS, au demarat procesul de mecanizare al agriculturii, cu scopul de a desavarsi transformarea tarii intr-o zona preponderent agrara cu performante considerabile.
Deoarece romanii inca se bazau, in procesul de productie agricola, aproape in totalitate pe munca fizica sau pe cea a animalelor de tractiune, era necesara introducerea urgenta a masinilor agricole performante care sa sporeasca randamentul productiei.
In anul 1948, uzina IAR Brasov care pana atunci fabrica avioane, devine prin conversie tenologica uzina producatoare de tractoare, luand numele de Uzina Tractoare Brasov sau presurtat UTB.
Primul tractor romanesc s-a numit IAR 22, dotat cu un motor diesel de doar 38 cai putere si cu roti din otel, a fost inspirat dupa modelul german Hanomag R40.

In anul 1960 UTB lanseaza U650, primul model de tractor de conceptie integral romaneasca, cu performante si fabilitate foarte bune pentru vremurile respective.
Dotat cu un motor de 4.8 litri si 65 de cai putere, acesta devine rapid cel mai de succes produs al uzinei, fiind exportat in mai multe tari din lume.
Majoritatea lucrarilor agricole au fost realizate cu acest tip de tractor, despre care putem afirma ca a asigurat pentru multa vreme painea romanilor.
In anii ce au urmat, pana la revolutie, au fost implementate licente Fiat, construindu-se alte modele adaptate pentru diverse activitati agricole sau forestiere.
Pana in anul 1990 uzina din Brasov avea deja experienta producerii a zeci de modele de tractoare, precum si recunostinta internationala dobandita prin calitatea si performantele produselor sale.

Din pacate, odata cu caderea regimului Ceausescu, au fost sistate si exporturile catre tarile cu care Romania avea relatii comerciale cultivate personal de catre fostul conducator, printre care Egipt, Libia, Iran, precum si tarile din fostul bloc comunist.
Neexistand fonduri pentru retenologizare, cu o structura de personal imensa, precum si fara experienta operarii pe noua piata capitalista competitiva, uzina a inceput sa decada an de an.
In lipsa comenzilor pentru export, structura de productie a inceput sa fie adaptata nevoilor scazute, iar in anul 2007, inainte de inchiderea definitiva a uzinei, in aceasta mai lucrau aproximativ 1900 de angajati, ceea ce insemna mai putin de o zecime din cei inregimentati inainte de 1990.

Odata cu impartirea pamanturilor, imediat dupa revolutie, fermierii romani nu au dispus de fonduri suficiente pentru mecanizarea activitatii, aspect care le-ar fi putut usura munca si creste randamentul.
In absenta aproape totala a mijloacelor agricole de productie, multe din suprafetele agricole fertile ale tarii au fost abandonate, ceea ce a contribuit la adancirea perioadei nefaste pe care a traversat-o Romania la mijlocul anilor 90.

In cazul in care statul ar fi putut facilita organizarea noilor proprietari de pamant in asociatii agricole cu spurafete mai mari de 100 de hectare, iar acestea ar fi putut accesa credite pentru achizitia de masini agricole, cel mai probabil, fabrica UTB ar fi putut fi salvata.
Povestile despre esecul privatizarii, precum si despre devalizarea ulterioara, s-au transformat deja in legende, iar urmarile au ramas nefaste pentru Romania.

In lipsa unor alternative autohtone, fermierii se orienteaza catre modele de tractoare rulate, importate din tarile vestice, dar cu un numar mare de ore de functionare, acestea au nevoie periodic de reparatii costisitoare.
In acest moment exista trei locuri in care se produc tractoare in tara noasta, mai precis la Craiova, modele bazate pe marca Deutz (Germania), Reghin, precum si la Baicoi, tractoare sub licenta UTB, incercandu-se astfel revitalizarea marcii prin exporturi timide catre tarile africane.

Pentru a putea exporta catre piata europeana a fost necesara adaptarea la normele de poluare stage III A prin adoptarea unor motorizari Perkins, astfel rezultand modelul U825 care poate fi inmatriculat pentru a circula pe soselele din Uniunea Europeana.
Putem astfel saluta aceasta initiativa, in acelasi timp, sperand ca vanzarile si productia acestor produse romanesti sa creasca de la un an la altul.